Meseriaș sau specialist, „Tu ce vrei să te faci când vei fi mare?”
Dar hai împreună cu voi, cititorii mei mai tineri, să străbatem un pic sensul acestui cuvânt, așa cum îl găsim definit:
MESERÍE>, meserii, s. f. Profesie sau îndeletnicire bazată pe un complex de cunoștințe obținute prin școlarizare și prin practică, care permit celui care le posedă să execute anumite operații de transformare și de prelucrare a obiectelor muncii sau să presteze anumite servicii; îndeletnicirea meseriașului; calificarea profesională a meseriașului; meșteșug, meșterie. ♦ P. gener. Profesie (de orice fel). ◊ Școală de meserii = școală în care se pregăteau în trecut cadre de muncitori calificați.
Până și în definiții găsim trimiteri ale meseriei și școlilor profesionale într-un trecut aproape ca și uitat pentru generația tânără. Ei bine, nu suntem departe de adevăr pentru că, deficitul de meserii în România își are originea în anul 2009, când ministrul de atunci al Educației, a desființat practic Școlile de Arte și Meserii, în urma unor decizii radicale. Acest fenomen a fost vizibil în special în cazul elevilor din mediul rural. Urmând ca în anul școlar 2014 -2015 să se reintroducă învățământul profesional cu durata de 3 ani. Pentru cel puțin 10% dintre elevii care au terminat clasa a VIII-a, această situație a dus la necontinuarea studiilor, costul celor 4 ani de școlarizare nemaiputând fi acoperit de familiile acestora.
...și așa ajungem să mutăm vina din tabăra părinților în cea a sistemului de învățământ defectuos încă.
Pe de altă parte, orice părinte știe că educația este printre puținele lucruri în viață care chiar ne ajută să creștem, să câștigăm mai mult și să ne dezvoltăm ca oameni, și noi și copiii noștri.
Și chiar dacă, fiecare dintre noi are nevoie, măcar o dată, de ajutorul unui meseriaș, sunt destui cei care nu văd în continuare cu ochi buni școlile profesionale, de meserii. Astfel că, unii părinți de multe ori își obligă copiii să se înscrie la licee teoretice, să dea BAC-ul și să intre apoi la o facultate. În consecință, tinerii nu se simt suficient de pregătiți pentru acest parcurs, iar mulți dintre ei nici nu finalizează cursurile universitare, abandonându-le pentru totdeauna.
Fără o diplomă nu ești un Specialist!
Mecanic auto, zidar, faianțar, zugrav, bucătar, croitor, tinichigiu, sunt doar câteva din cele mai căutate meserii pe piața muncii în România în acest moment. Nevoia de specialiști – persoane care să cunoască temeinic profesia pe care o practică, este din păcate cu mult mai mare și mai dificil de acoperit.
Gândiți-vă că România contorizează anual 5000 absolvenți de școli profesionale și de până la 110.000 de absolvenți de facultate.
Tot răul spre bine, chiar și așa. Spun asta pentru că a venit momentul să vedem și partea plină a paharului, respectiv să privim cu admirație la soluția deja implementată în câteva unități de învățământ din țară. Și cum puterea exemplului creează modele demne de urmat, iată că avem unul chiar aici la Brașov, în inima țării. Este vorba de Școala Profesională Germană Kronstadtc are practică cu succes, de 6 generații de absolvenți, un sistem de învățământ profesional dual, care aplicat cu seriozitate chiar ne transformă copiii în specialiștii de mâine ai meseriei lor. Acestui exemplu se alătură și Liceul Tehnologic din Șendriceni , județul Botoșani, o școală deja cu renume și căutare în rândul tinerilor, cărora le oferă calificări în cele mai căutate meserii din țară și străinătate.
Și totuși, meseria rămâne o brățară de aur.
Ușor melancolic poate veți spune, îmi repet în minte și acum când scriu, vorba asta veche românească. Și cred cu tărie că datoria și responsabilitatea este încă la noi adulții – părinți, dascăli, bunici chiar, să insuflăm celor tineri în grija noastră, respectul pentru meserie și pentru lucrul făcut bine. Știu, sunt la rândul meu părinte, și înțeleg că suntem ocupați, grăbiți și stresați. Nu avem timp. Nu avem energie poate. Ne concentrăm cu greu după o zi de muncă.
Eu zic că este timpul să rupem această rutină pe care inevitabil sau nu, o vor trăi curând și odraslele noastre. Și să-i încurajăm să-și trăiască propriile vise, cu și fără o diplomă măreață, dar în schimb, poate, cu o meserie strașnică. Și împreună cu ei să începem să fim mai productivi și cu adevărat împliniți.
Nu e păcat?
P.S. Meseria nu dispare, ea se reinventează!
Te invităm să citești și alte articole de pe blogul nostru. Și dacă ți-au plăcut nu ezita să le împărtășești și prietenilor tăi... sau dușmanilor... de ce nu.